România de la Bruxelles arată ca o gaură neagră. Înghite tot. Trimite în neant universal noţiuni precum cultură, civilizaţie, onoare, demnitate, curaj, naţionalism, principiu, bun-simţ şi orice altceva doriţi să înţelegeţi pe ceea ce eu numesc „coloană vertebrală”. Mă întrebam, după vreo 30 de ore de nesomn, de câte va mai trebui să ies din ţară şi să mă simt de parcă acum m-am coborât din copac? De ce nu am dormit 30 de ore? Pentru că, în România, ca să ajung de la Târgu-Mureş la „capitala” Uniunii din care eu cetăţean european fac parte, a trebuit să fac aşa: maşina de la Târgu-Mureş – parcare Bucureşti zona aeroport Băneasa – autocar aeroport – infect, supraglomerat şi plin de jeg – avion – Bruxelles aeroport – interminabil, lung, curat, miroase frumos –autocar – oraş – hotel – cazare la 13.30. Plecat Mureş – aproximativ 23.00 cu o seară înainte. Cum ar fi trebuit să ajung la Bruxelles? Casă – cursă bus aeroport Mureş – avion – aeroport Bruxelles – cazare. Timp maxim admis 6-7 ore cu schimbarea de fus orar. Când vom înţelege că trebuie să vedem interesul general înainte de cel personal poate vom ajunge la Bruxelles mai repede. Şi nu numai. Dar cred că pentru asta trebuie să scăpăm, cum spune azi Norica Nicolai în Parlamentul European, de „orgoliul unei inteligenţe primitive”. Din Bruxelles, pentru cotidianul Zi de zi…
România de la Bruxelles arată ca o gaură neagră. Înghite tot. Trimite în neant universal noţiuni precum cultură, civilizaţie, onoare, demnitate, curaj, naţionalism, principiu, bun-simţ şi orice altceva doriţi să înţelegeţi pe ceea ce eu numesc „coloană vertebrală”. Mă întrebam, după vreo 30 de ore de nesomn, de câte va mai trebui să ies din ţară şi să mă simt de parcă acum m-am coborât din copac? De ce nu am dormit 30 de ore? Pentru că, în România, ca să ajung de la Târgu-Mureş la „capitala” Uniunii din care eu cetăţean european fac parte,