Arhitectul şef al Capitalei din perioada comunistă spune că podul se racordează dificil la structura urbană, care reflectă un oraş vechi şi dezorganizat. Sursa: VLAD STĂNESCU

Alexandru Budişteanu a fost arhitectul-şef al Capitalei în perioada 1977 – 1983. În această calitate a cunoscut, fiindcă de influenţat e hazardat spus, politica urbanistică a lui Ceauşescu.

Ştie că toate planurile de sistematizare ale Bucureştiului prevedeau, pe hârtie, închiderea inelului principal interior de circulaţie, format din bulevardele Banu Manta, Nicolae Titulescu, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Şoseaua Olteniţei, Calea Văcăreşti, Şoseaua Viilor, Tudor Vladimitrescu, Panduri, Iuliu Maniu, Vasile Milea şi Orhideelor, care ajungea la Gara Basarab, în dreptul marelui pachet de căi ferate, care duc la Gara de Nord.

MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Pasajul Basarab, deschis cu fast și fără aviz

Ceauşescu a realizat, la începutul anilor ’80, pasajul de la Podul Grant, de care era extrem de mândru, dar nu prevedea încă realizarea Pasajului Basarab.

"Este grandios"

Astăzi, doctor arhitect Budişteanu spune că "salută realizarea pasajului Basarab."Era o veche necesitate urbanistică, aşteptată de multe decenii - de fapt de un secol - pentru a completa drama stradală şi de circulaţie de bază a Capitalei. Pasajul se înscrie printre lucrările majore de acest fel, chiar din Europa. Este impresionant, chiar grandios. Dar, din punct de vedere plastic, aş fi preferat însă un sistem de suspensie al podului principal cu mai puţine cabluri, spre a nu-i diminua monumentalitatea", a spus fostul arhitrect şef, adăugând că, din acest punct de vedere, "Bucureştiul a ajuns să semene cu o mare colivă în care se tot înfig lumânări!"

100 de ani

au aşteptat bucureştenii construirea pasajului Basarab

"Bucureş