Spectacolul nu se adreseaza laturii emotionale din om, nu se resimte nici mila si nici teama si nu cred ca isi propune ca auditorul sa ajunga la catharsis, in sensul propriu tragediei grecesti. Ci mai degraba vizind latura intelectuala a spectatorului, care participa detasat la drama, observind, in acelasi timp, efectele acesteia asupra carnatiei proprii. Aici, la portile beznei este un spectacol memorabil, inca jucat la Teatrul National din Iasi in prezenta stagiune. A avut premiera la inceputul lui mai 2010. Cu mihnire o spun: foarte putini ieseni au ales sa-si "sacrifice" citeva ore duminicale in favoarea acestei vizionari. Pentru ca e mai confortabil sa petreci "romaneste" duminica la iarba verde de dimineata si pina se innopteaza, cu mici, bere si bancuri. Desi, fara sa-ti dai seama, acest spectacol ti-ar relata chiar povestea pe care tu o traiesti in clipa aceasta. Intr-un mod pe care, poate, nu esti pregatit sa-l auzi. Pentru ca nu e o piesa usor de digerat si nu e facuta pentru relaxare, ci pentru a te confrunta si mai mult cu tensiunea vremurilor, fara promisiuni solide de eliberare. Scenariul dramatic si regia se moduleaza pe textele tragediilor lui Euripide, in special Hecuba, fiind semnate Mihai Maniutiu. Distributia: Doina Deleanu, Tatiana Ionesi, Doru Aftanasiu, Octavian Jighirgiu, Cosmin Maxim, Petru Ciubotaru, Liviu Manoliu, Emil Coseru, Gelu Zaharia, Andreea Boboc, Ingrid Elena Robu, Silva Helena Schmidt, Oana Sandu, Haruna Condurache, Livia Iorga, Diana Chirila, Petronela Grigorescu, Antonela Cornici, Maria Cimpean, Brindusa Aciobanitei, Biatrice Cozmolici, Constantin Puscasu, Daniel Busuioc, Radu Ghilas, Constantin Avadanei, Dumitru Nastrusnicu, Vlad Volf, Horia Verives, Theodor Ivan, Albert Jighirgiu, Emanoil Jighirgiu. Montarea are forma si structura unei tragedii antice, beneficiind in plus de avantajele unei abordari autohtoniza(n)te, balcaniza