Motorul de căutare ne reaminteşte de solstiţiul de vară printr-un desen semnat de artistul japonez Takashi Murakami.
În astronomie, se numesc solstiţii cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variaţia acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotaţie a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui.
În jurul datei de 20 sau 21 iunie în emisfera nordică are loc solstiţiul de vară; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstiţiul de iarnă, cînd înălţimea soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont).
În jurul datei de 21 sau 22 decembrie se petrece fenomenul opus: are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică şi solstiţiul de vară în emisfera sudică.
Motorul de căutare ne reaminteşte de solstiţiul de vară printr-un desen semnat de artistul japonez Takashi Murakami.
În astronomie, se numesc solstiţii cele două momente din an cînd planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pămîntului este perpendicular pe planul orbitei Pămîntului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variaţia acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotaţie a Pămîntului nu este perpendiculară pe orbita lui.
În jurul datei de 20 sau 21 iunie în emisfera nordică are loc solstiţiul de vară; în preajma ac
