Jocul pe care Traian Basescu il face in aceste momente fata de partidele politice poate fi incadrat cu adevarat in conceptul de presedinte jucator. A aruncat pe piata ditamai tema politica si sociala - cea a reorganizarii administrativ-teritoriale -, care intre timp s-a transformat intr-un butoi cu pulbere, iar apoi s-a retras la Ciresica, pe malul marii, sa isi destinda nervii si sa isi faca ordine in planurile de viitor.

Nu conteaza ca subiectul regionalizarii aproape ca a aruncat in aer coalitia de guvernare, a dezbinat si mai mult romanii deja sfasiati de populismul gaunos al politicienilor si l-a impins pe Emil Boc in pragul unei asumari de raspundere in fata unui Parlament unde, cel mai probabil, nu va avea majoritatea asigurata de UDMR. Pentru ca, in aparenta cel putin, Traian Basescu a lansat tema regionalizarii catre Guvern ca un "trebuie facuta", singurul drum pe care se indreapta Executivul este o asumare de raspundere pe un proiect pe care UDMR nu il va vota.

Cum deja spiritele s-au inflamat intr-atat de mult incat doar abandonul proiectul in totalitate ar mai aduce pacea in coalitia de guvernare, Guvernul pare strans cu usa intre capitularea in fata santajului udemerist, reactiile nationaliste din interiorul propriului partid si dorinta lui Traian Basescu de a vedea redesenata Romania. Ceva, din toate aceste posibilitati, va avea loc fara niciun dubiu. Ori Guvernul Boc va pica la asumare, ori proiectul lui Basescu va fi abandonat recunoscandu-se, astfel, neputinta Coalitiei, ori regionalizarea se va petrece dupa pofta UDMR, iar astfel se risca linistea in tara.

O alta posibilitate ar fi adoptarea unei variante care sa multumeasca si maghiarii, varianta cea mai des vehiculata fiind cea a impartirii tarii in 16 judete sau regiuni administrative. Insa aceasta struto-camila nu aduce nimic nou pentru nimeni si compromite pe