Ce crede un specialist în autonomii etnice - nici ungur, nici român - despre Ţinutul Secuiesc? L-am întrebat pe germanul Stefan Wolff, expert în prevenirea conflictelor etnice, care s-a implicat în diferite etape de aplanare a conflictelor din Kosovo, Moldova, Balcani, URSS, Irak, Nordul Irlandei şi alte zone de conflict, cum vede el situaţia Ţinutului Secuiesc.

Argument: Autonomia maghiarilor din România, culturală şi mai ales teritorială, generează de peste 20 de ani aprige dezbateri publice. Politicienii români resping ferm orice proiect autonomist. De cealalaltă parte, politicienii maghiari spun că autonomia nu este un pericol pentru România ci este doar o dorinţă a maghiarilor de a prospera financiar în Transilvania (mai ales în Covasna şi Harghita) şi de a-şi conserva valorile culturale. Nici românii nu cedează, nici maghiarii nu se mulţumesc cu drepturile pe care le au deja. Fricile sunt de ambele părţi. Mai ales în preajma perioadelor electorale, sperietoarea etnică este scoasă de la naftalină pentru cine vrea voturile maghiarilor sau românilor din Transilvania.

adevarul.ro a căutat o voce avizată în prevenirea conflictelor etnice, neatinsă de febra româno-maghiară, care să comenteze "la rece" relaţiile deseori dificile şi panicarde dintre românii şi maghiarii din Transilvania atunci când vine vorba de autonomie teritorială. I-am luat un interviu germanului Stefan Wolff, profesor de securitate internaţională.

"Nu e nicio contradicţie între statul unitar şi autonomie"

Aţi întâlnit, în vreo regiune din lume, o situaţie similară cu cea a ungurilor din România?

Stefan Wolff: Aceste comparaţii sunt destul de dificile. Totuşi, sunt o serie de exemple în Europa în care minorităţi etno-lingvistice trăiesc concentrate din punct de vedere teritorial şi cer o formă de autonomie.

Într-o lucrare pe care am publicat-o recent alături