Leul a înregistrat ieri încă o depreciere abruptă pe piaţa valutară interbancară, cotaţiile urcând cu încă 1%, până aproape de 4,28 lei pentru un euro, cel mai înalt nivel atins din ianuarie, pe fondul tensiunilor provocate de prelungirea situaţiei dramatice din Grecia (vezi pagina 10). Indirect a fost influenţat şi cursul francului elveţian, care a ajuns la un nou maxim istoric, de aproape 3,54 lei.
Investitorii străinii taxează leul chiar mai dur decât celelalte monede din regiune din cauza conexiunii directe a economiei româneşti cu situaţia din Grecia prin intermediul băncilor cu capital elen prezente pe piaţă, care controlează circa 17% din activele bancare.
Deteriorarea percepţiei investitorilor străini asupra pieţelor din regiune s-a reflectat şi în creşterea primei de risc cerute pentru asigurarea obligaţiunilor româneşti: cotaţiile CDS (credit default swaps) au urcat ieri la 260 de puncte de bază de la 252 de puncte de bază la sfârşitul săptămânii trecute. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plătească o primă de 26.000 de euro pentru a asigura împotriva riscului de neplată obligaţiuni româneşti de un milion de euro. Până la jumătatea lunii cotaţiile CDS au staţionat în apropierea nivelului de 230 de puncte de bază, unde se aşezaseră încă din aprilie.
Pe piaţa valutară interbancară, cotaţiile au înregistrat din nou fluctuaţii considerabile, după ce vinerea trecută leul reuşise să se stabilizeze, recuperând chiar o parte din terenul pierdut.
Euro a început ziua la 4,2335 lei, însă a urcat rapid până la 4,25 lei, pe fondul unor tranzacţii de volum redus. Ulterior volumele tranzacţionate au devenit mai mari, dar cotaţiile au continuat să urce, atingând un maxim de 4,2750/4,2770 lei pentru un euro. Din nou mişcările au fost dictate de marile bănci străine. Nume importante precum Barclays sau Citi au apărut de dimineaţă pe
