Pasajul Basarab este o realizare atât de rară în România modernăîncât lumea şi oraşul nici nu ştiu cum să o primească. Inaugurareas-a făcut cu fanfară, defilări şi mii de spectatori, dareficienţa-i încă trebuie demonstrată.
Teoretic, noul pasaj Basarab din Bucureşti scurtează drumulîntre Bulevardul Titulescu şi Şoseaua Grozăveşti cu cel puţin zeceminute. Într-o zi de trafic mai lejer, pasajul îl parcurgi într-unminut şi jumătate, în timp ce pe traseul alternativ faci un sfertde oră. Nimeni nu ştie încă dacă pe pasaj nu se vor complicalucrurile în momentele de vârf de trafic, iar cel mai importanttest va fi la toamnă, când lumea va reveni din concedii şi traficulva fi la adevărata valoare. Deja mulţi anticipează că, pe cât debun e pasajul, pe atât de nepregătite sunt zonele din jur să preiatraficul pe care îl poate duce pasajul. Probabil ar fi nevoie de oregândire a trecerilor de pietoni, semafoarelor, staţiilor detransport în comun, dacă o modificare majoră şi a străzilor carefac legăturile pare utopică.
Areaproape doi kilometri
Autorităţile apreciază că 80.000 de maşini vor traversa zilnicpasajul, capacitatea teoretică fiind chiar mai mare. Pasajul are1,9 kilometri, iar viaductul principal are 1.450 de metri, din care117 metri podul pe arce peste Dâmboviţa, respectiv 340 de metripodul hobanat peste zona Gării de Nord. Bretelele de acces au 1.126de metri, rampele de acces, 1.250 de metri. Pasajul rezistă la uncutremur de 7,5 grade Richter. Piloni sunt înalţi de 80 de metri,iar recordul european este stabilit cu lăţimea podului hobanat, 42de metri.
Terminatîn cinci ani
Originalitatea 100% vine însă din altceva. Pe un panou stă scris"Început de Băseascu, terminat de Oprescu". Mai relevant era"Început în 2006, terminat în 2011", adică cinci ani, timp în carealţii străpung munţii cu autostrăzi sau ridică oraşe întregi.Momentan e
