Miniştrii din Zona Euro i-au dat Greciei două săptămâni să adopte reformele. În timp ce premierul grec Giorgios Papandreu anunţă că ţara rămâne fără bani, Atenei i se pun condiţii apăsătoare pentru obţinerea unui ajutor internaţional.
Toată atenţia mediului de afaceri este îndreptată în acest moment spre Grecia. Principalii actori politici încearcă să găsească o soluţie pentru ca situaţia explozivă de la Atena şi dezastrul financiar să nu antreneze, printr-un efect de domino, economiile statelor vecine (şi nu numai). Premierul grec Giorgios Papandreu trebuia să obţină, în noaptea de ieri, un vot de încredere esenţial din partea Parlamentului, pentru adoptarea unui plan de austeritate şi de privatizări extrem de nepopular în rândul grecilor.
Impus de Uniunea Europeană, se presupune că acesta ar ajuta Grecia să evite falimentul şi i-ar oferi un răgaz necesar. Estimările economiştilor arată că Atena mai are la dispoziţie doar două săptămâni pentru adoptarea măsurilor dure, respinse de majoritatea grecilor, şi pentru a obţine a cincea tranşă a unui împrumut de 12 miliarde de euro. Cel puţin, aşa au declarat luni seară miniştrii de Finanţe ai Eurogrupului, reuniţi la Luxemburg. Cu acea ocazie, Greciei i-a fost dat un ultimatum: fie va pune în practică planul de austeritate aprobat de Parlement, fie nu va obţine împrumutul de care depinde supravieţuirea economică a sa.
Premierul grec, Giorgios Papandreu (stânga), la discuţii cu şeful Executivului european, Jose Manuel Barroso Foto: Reuters
Potrivit unor surse din Ministerul grec de Finanţe, nevoile de finanţare a ţării sunt acoperite doar până la 18 iulie. Eurobank a cifrat la 6,85 miliarde de euro costul datoriei până la sfârşitul lui iulie, fără a mai pune la socoteală celelalte cheltuieli presupuse de salarii şi pensii. Azi-noapte, „indignaţii" greci s-au adunat din nou în Piaţa
