Unul dintre cele mai reprezentative monumente ale Capitalei este Biserica Bucur, o bijuterie arhitecturală protejată şi îngrijită cu dragoste de bucureşteni, ridicată în zid peste cea din lemn de Mircea cel Bătrân în secolul al XV-lea.

Istoricul Ionescu Gion, în cartea sa „Istorie a Bucureştilor", spune că „Bucur ciobanul, păs¬cându-şi oile pe coli¬nele păduroase ale Dâmboviţei, a durat aici, în malul gârlei, o bisericuţă de lemn, ca să-i fie sieşi şi moştenitorilor săi un locaş de rugăciune către Bunul Dumnezeu". Aşa s-au născut, lângă Piaţa Unirii, Bucureştii... iar Biserica Bucur se oglindeşte şi azi în apele Dâmboviţei.

Ctitoria lui Mircea cel Bătrân

Despre ctitorirea de către ciobanul Bucur a unei bisericuţe din lemn pe locul actualei bise¬rici vorbeşte şi o inscripţie medievală din vremea lui Mircea cel Bătrân: „Io, Mircea I Bararab, Domnul Ţării Româneşti, Duce al Făgăraşului şi biruitor al ţinutului Dobrogei de peste Dunăre, la anul 6924 (1416 - n.r.) am zidit biserica de zid, în locul celei de lemn a lui Bucur, în pădure, pe movila de lângă Dâmboviţa, cu hramul Sf. Atanasie şi Chiril, unde am pus oasele morţilor căzuţi în tabăra ce am avut cu turcii, la Giurgiu, iulie, 12".

Într-adevăr, în partea dinspre răsărit a colinei au fost descoperite oseminte deasupra cărora înaintaşii noştri au aşezat o cruce de lemn.

În trecut biserica se afla pe acelaşi deal împreună cu Mănăstirea Radu Vodă. La mijlocul secolului XVIII dealul a fost împărţit în două datorită unor lucrări edilitare, astfel că în prezent cele două lăcaşuri de cult se află pe două ridicături de pământ despărţite de o stradă.

Bătălia dintre Mihai Viteazu şi Sinan Paşa

Loc însemnat, în urmă cu circa patru sute de ani, Sinan Paşa distruge bisericuţa Bucur. „Pe la 1596, după bătălia de la Călugăreni, Mihai Viteazu se retrage în nord. Sinan Paşa o