Europa a trecut razant săptămâna trecută pe lângă un dezastru. Grecia se apropia de colaps şi aproape nimeni nu mai paria pe vreun ajutor providenţial dinspre grupul euro. Paradoxal, Fondul Monetar Internaţional stătea cu mâna pe punguţa cu bani, pregătit să livreze o tranşă de 12 miliarde de euro, însă liderii europeni aveau ezitări. Atitudinea Fondului, gata de intervenţie, poate fi explicată prin perspectiva largă pe care o are asupra lumii instituţia cu rol de intervenţie de urgenţă. Din cartierul general de la Washington, criza Greciei nu este doar un episod regional, european, ci un detonator al unei contaminări globale. În fond, nu doar Grecia are problemele astea, legate de o datorie care depăşeşte dimensiunile economiei sale.
Dacă faci o listă a ţărilor lumii care au cele mai mari teme de lucru de a-şi readuce finanţele publice la o situaţie rezonabilă, în termenii nivelelor datoriei, vei găsi patru ţări: Grecia, Irlanda, Japonia şi Statele Unite, a declarat Jose Vinals, director al departamentului monetar al FMI, într-un interviu care a acompaniat lansarea estimărilor de vară ale Fondului.
Pe de altă parte, liderii clubului euro au dificultăţi în a explica propriilor concetăţeni de ce este nevoie ca din taxele şi impozitele acestora să fie finanţată o ţară nedisciplinată, ai cărei cetăţeni nu-şi achită obligaţiile faţă de Fisc şi care a cheltuit nesăbuit fără să-şi pună problema cum va returna banii împrumutaţi. O ţară care a intrat în clubul euro măsluind vrăjitoreşte statisticile şi care a profitat din plin de pe urma monedei unice pentru a se împrumuta peste măsură. Protestele violente din Atena, tensiunile politice interne au complicat situaţia, deoarece demonstrau, dacă mai era nevoie, că Grecia nu poate strânge cureaua şi, ca atare, nu-şi poate plăti datoriile.
Ajutorul a venit totuşi, în buza prăpastiei. Europenii lucrează la un
