Andrea Bajani (36 de ani), scriitor italian, autorul romanului „De vei lua aminte la greşeli“, apărut recent la Humanitas, pentru care s-a documentat în 2006 în România, identifică un paralelism între imigranţii români şi cei italieni. Bajani, care se declară fascinat de „contradicţiile românilor“, a locuit un an la Bucureşti şi a vizitat Craiova, Galaţi şi Timişoara. Italianul scrie povestea despărţirii unei mame de fiul său, vorbind despre singurătate ca boală cronică a ţărilor din Europa de Est.

„Adevărul": Cum aţi ajuns în România, care e povestea acestei călătorii?

Andrea Bajani: În Italia se vorbeşte doar despre imigranţii români şi, din păcate, nu de bine şi într-un fel lipsit de inteligenţă, în opinia mea. Niciodată nu se vorbeşte însă despre italienii din România. Italia are aroganţa unei ţări coloniale, mai puţin încercate economic. Ce m-a interesat a fost să ajung la o intersecţie. În Torino, unde locuiesc, cei mai mulţi imigranţi sunt cei de origine română. Iar italienii din România sunt şi ei numeroşi. Am căutat acest paralelism. România trăieşte astăzi ceea ce Italia a trăit în anii '50: trecerea la o economie a consumului accelerat, o schimbare violentă. Povestea a început când o prietenă italiancă mi-a spus că mama ei lucrează la Satu Mare, la o fabrică de ciorapi deţinută de un italian. Aşa am luat decizia de a veni în România, în 2006, să pot vedea lucrurile cu ochii mei, să descopăr această ţară - şi a fost o mare descoperire, m-am îndrăgostit de România. Apoi, e obligatoriu să priveşti lucrurile din exterior, să încerci să schimbi perspectiva ca să-ţi înţelegi ţara în profunzime. O poţi face numai privind Italia în raport cu celelalte ţări, fiindcă identitatea se măsoară întotdeauna în raport cu alţii.

Până să veniţi în România aveaţi doar perspectiva de italian. Ce aţi descoperit despre români la faţa locului?

@N