Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, la dezbaterea statutului minorităţilor naţionale, că oficierea căsătoriilor să se poată face în limba minorităţilor naţionale, cu acordul părţilor şi cu condiţia ca acestea să cunoască limba respectivă.
Secretarul comisiei, Sergiu Andon (PC), a făcut această precizare, arătând că în cazul în care ofiţerul stării civile nu cunoaşte limba minorităţilor nu se poate oficia căsătoria, anunţă Mediafax.
El a adăugat că este de presupus că în locurile în care ponderea minorităţilor este mai mare, ofiţerul stării civile ştie limba minorităţii respective.
Deputatul PC a mai arătat că s-a stabilit ca actele de stare civilă să se poată întocmi cu numele în limba minorităţilor, folosind alfabetul latin, deşi iniţial textul prevedea că trebuie să se păstreze ortografia din limba respectivă.
Andon a spus că o altă prevedere din Statutul minorităţilor stabilită de comisie este ca examenele pentru obţinerea permiselor de conducere să poată fi susţinute în limba minorităţilor, acolo unde se justifică.
Potrivit lui Andon, membrii comisiei au avut discuţii "aprinse" la prevederea referitoare la posibilitatea ca autorităţile să poată emite acte publice exclusiv în limba minorităţilor, în zonele unde acestea sunt majoritare. S-a ajuns la o soluţie de compromis, a spus Andon, arătând că s-a stabilit că numai instituţiile de învăţământ, cultură, culte, ONG, nu şi autorităţile publice, pot emite înscrisuri, diplome, procese verbale în limba minorităţii respective, dar şi în limba română.
Discuţiile din Comisia pentru drepturile omului au ajuns la articolul 37 al Statutului minorităţilor naţionale, amânându-se articolele controversate.
F.A. Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, la dezbaterea statutului minorităţilor naţionale, că oficierea căs
