In dimineata zilei de 22 iunie 1941, la ora 2:20, Romania parasea statutul de neutralitate, intrand in Al Doilea Razboi Mondial, de partea Axei. Integritatea regatului era primejduita real de revendicarile tot mai insistente inaintate de Rusia Sovietica, Ungaria si Bulgaria. Avea sa urmeze unul din cele mai aspre capitole ale istoriei nationale, cu urme care dainuie si astazi.
Odata pasit acest prag, perioada de oarecare liniste politica si prosperitate era conjugata la trecut.
Prin atacarea Uniunii Sovietice, generalul Ion Antonescu nutrea speranta recuceririi Basarabiei, Tinutului Hertei si Bucovinei de Nord, teritorii rapite de Moscova cu un an inainte. Dupa doar 33 de zile, armatele romano-germane eliberasera tinuturile vizate care facusera obiectul raptului stalinist.
Nu trebuie uitate urmarile dezastruoase ale politicii carliste, din pricina carora Romania pierduse o treime din teritoriu si mai mult de un sfert din populatie. Pe langa regiunile smulse barbar de Rusia communist, se adaugau Nordul Transilvaniei si Cadrilaterul.
Ordinul suprem
"Ostasi, va ordon, treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul din rasarit si miazanoapte! Dezrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti! Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre! Cu Dumnezeu inainte!".
Prin aceste cuvinte, generalul Ion Antonescu declansa "Operatiunea Munchen", cea menita sa reintregeasca in est Romania.
Se deschidea astfel calea unei participari in razboi intinsa pe 3 ani si 2 luni. Iuliu Maniu i-a reprosat ulterior lui Antonescu, devenit maresal in august 1941, ca nu ar fi trebuit sa lupte dincolo de Nistru, intrucat, "nu era razboiul nostru". Seful de atunci al statului spera, de fapt, ca prin acest efort alaturi de Germania sa ob