Dezacordul între Parlamentul European şi statele membre privind gestiunea economică a UE a fost anunţat marţi 21 iunie de către deputaţii comisiei monetare a PE. S-a făcut prea puţin şi cam târziu, aşa s-ar rezuma opinia deputaţilor privind guvernanţa economică.

Votul din comisia economică a Parlamentului European aduce o notă de critică în relaţia cu statele membre. Acest dosar este unul dintre puţinele asupra căruia capitalele europene şi Parlamentul au putere de decizie comună.

Pentru ca acest proces să poată avea loc, cele două părţi trebuie să ajungă la un compromis care pentru moment nu este găsit.

Cu toate că multe din ideile Parlamentului sunt cuprinse în proiectul de acord european privind guvernanţa economică , acest text nu are totuşi ambiţia necesară, spune preşedinta comisiei Sarah Bowles.

Menită să prevină în viitor crize economice ca cea prezentă şi să întărească coordonarea între statele membre, guvernanţa economică este un concept relativ nou şi destul de controversat. Un model mai flexibil de guvernanţă economică

Unele state membre au încercat să aducă mai multă flexibilitate proiectului prezentat iniţial de Comisia Europeană.

Franţa şi Germania s-au opus aplicării unor sancţiuni în mod automat ţărilor care depăşesc repetat limita de 3% din PIB impusă de zona euro.

Parlamentul găseşte că este grav ca tocmai aceste două ţări care au fragilizat zona euro, prin repetatele îndepărtări de la regulă, se opun acum înăspririi situaţiei.

În fine, problema votului prin majoritate calificată inversă este şi ea dezbătută. Propunerea iniţială prevedea ca un stat ce nu respectă regulile zonei euro să fie sancţionat doar dacă se întruneşte o majoritate care s-ar opune ideii

Aceasta este modalitatea de a înlesni de fapt aplicarea de sancţiuni întrucât un stat găseşte întotdeauna mai puţine voturi în favo