Criză “morală” în Franţa, criză “tragică” în Grecia, criză “virtuală“ în Germania, criză “profundă”, cauzată de economia de cazinou, în Marea Britanie, criză “incurabilă” în Serbia… şi exemplele pot continua. RFI Romania a organizat cu sprijinul ICR o discuţie cu corespondenţii săi din Europa despre crizele momentului, mai grave sau mai puţin grave. Concluzie: nu există ţară fără criză, iar Europa nu gaseşte răspunsuri. O sinteză de Luca Niculescu.
O sala mare, racoroasa, luminata discret, la sediul Institutului Cultural Roman din Bucuresti. Ziaristii veniti din intreaga Europa se aseaza rand pe rand pe fotolii si canapele, in jurul unor mese joase, aranjate in asa fel incat toti sa ne privim in ochi. Si sa discutam despre criza sau despre crizele pe care le traverseaza Europa.
Imbracat cu un tricou in dungi alb-albaste, tip “marinar”, Matei Visniec se lanseaza primul in conversatie. “Criza momentului la Paris ? Una morala, bineinteles!”, zambeste, cu ironie fina, dramaturgul. E generata de scandalul Dominique Strauss-Kahn ceea ce face ca in Franta sa se schimbe felul in care e privit raportul dintre viata personala, cea privata si angajamentul politic. “Exista riscul – spune Matei – de a se produce ca o reactie nucleara in lant, care va face sa explodeze una dintre mandriile franceze; si anume faptul ca pina acum a existat un zid intre viata publica si viata privata”.
Dar, spune Matei Visniec, Franta se confrunta si cu o criza durabila, (pentru ca, daca exista ceva durabil in Franta, crizele sint durabile). “Iar aceasta criza e legata de rolul Frantei pe planeta, rolul de inspiratoare a Mapamondului. Aici simt francezii ca lucrurile nu mai functioneaza…”
Tragedia greaca si ochii inchisi ai Europei
De partea cealalta a mesei, Monica Chihaia, corespondent RFI si RRA la Atena, se aprinde. Vorbeste cu pasiune despre cr
