- Social - nr. 807 / 22 Iunie, 2011 Reporteri in sat, satul in ziar Ceea ce ii frumos nu trebuie sa moara! ARGUMENT Abia mijiti zorii zilei de miercuri, 16 iunie a.c., somnul mi-a pierit, dupa o noapte odihnitoare. Privind prin geamul camerei, gandurile au inceput a-mi da "de furca”. Nu cele negre, incetosate ma napadeau. Nicidecum. Gandurile cele bune, linistitoare, prevestitoare a bucuriei ca ziua se arata a fi frumoasa. Ele, gandurile, m-au purtat si pe taramuri nemaicalcate de picioarele mele de multi ani. Taramuri de campie, de podis transilvan, din vestul judetului Mures. Inca din acele momenteclipa ale mijitului de zi ma si vedeam intrand "triumfator” in satul Gambut (apartinator comunei Bichis), granita de hotar intre Mures si Alba, pomenit pentru prima data in documente la anul 1296. Gandul mi s-a implinit dupa ora 8 a acelei zile splendide de sfarsit de primavara, cand, impreuna cu publicistul Ilarie Gh. Opris si cu colegul Vasile Brai, ne aflam in fata portii de intrare in satul Gambut, intampinati fiind cu urarea "Bine ati venit!”, asezata sus pe un schelet metalic. "Strapungem” poarta cu autoturismul si, pe drumul pietruit, ne continuam trecerea prin sat, minunandu-ne de multele prefaceri edilitare din anii ce au trecut, semn ca si aici, in "fundatura”, sunt oameni de isprava. Vegetatia abundenta tonifiaza, ne racoreste sufletele. Ajungem la locul indicat de scriitorul, publicistul, artistul Ioan Astalus: Scoala cu clasele I-IV, cea mai veche din zona Ludusului, ctitorita din banii istoricului, filologului, iluministului roman Gheorghe Sincai. Asistam la festivitatea de incheiere a anului de invatamant 2010-2011, pregatita de invatatoarea Adriana Oltean, de zece ani dascal la Gambut. Statornicia locului si a profesiei. Odata incheiata placuta ceremonie, desfasurata in prezenta parintilor elevilor - 13 la numar - ne gasim "de lucru” in alt loc al satu