O analiză publicată de ziarul Les Echos în ediţia de marţi încearcă să răspundă la opt întrebări referitoare la actuala situaţie din Grecia şi la consecinţele crizei datoriei suverane.

1. Cum a ajuns Grecia în această situaţie?

Criza datoriei greceşti era previzibilă, dar guvernele care s-au succedat au închis ochii. Una din ţările cu cea mai mare creştere din zona euro în perioada 2000 (anul care a precedat introducerea monedei unice) - 2007 (anul declanşării crizei pieţei creditelor ipotecare din SUA), Grecia a fost prima care a plonjat în criza datoriei suverane. Creşterea anuală medie a PIB-ului cu 4,2 % în perioada menţionată a dus la ignorarea deficitelor structurale ale Atenei. Sectorul bugetar era supradimensionat (aproximativ 800.000 de funcţionari la o populaţie activă de 5 milioane de persoane), iar cheltuielile publice generoase. Economia subterană a prosperat, mai ales în sectorul serviciilor şi al turismului. Ponderea economiei gri este estimată la 20 % - 30 % din PIB. Această situaţie înseamnă şi corupţie. ONG Transparency International estimează că cel mai ridicat nivel al mitei a fost în 2009, cu aproximativ 88 de milioane de euro. Frauda fiscală este o altă consecinţă a economiei clandestine. Criza economică globală s-a făcut simţită în 2009, în turism şi transportul maritim, două sectoare esenţiale, dar guvernul conservator de atunci nu a impus o disciplină bugetară mai aspră şi a preferat să cosmetizeze conturile publice. În noiembrie 2009, noul guvern socialist a modificat estimare deficitului bugetar, la 12,7 % din PIB. Iar urmarea este cunoscută.

2. Care este riscul pentru băncile creditoare?

Băncile franceze şi germane ar fi primele afectate de o restructurare a datoriei greceşti, dar ar fi o situaţie gestionabilă, potrivit acestora. Băncile franceze s-au angajat anul trecut, faţă de guv