„Adevărul“ face o radiografie a convieţuirii maghiarilor cu românii în Ţinutul Secuiesc, în 1989. Vă prezentăm modul de acţiune al Securităţii din Harghita în anii premergători Revoluţiei şi mişcările unui grup protestatar clandestin pe filiera pastorilor reformaţi.
Citiţi şi:
Cum s-a sucit Băsescu în privinţa secuimii
Presa anilor '90 a alocat multe pagini pentru documentarea trecutului lui László Tökés, pastorul reformat de la Timişoara care a jucat rolul scânteii în Revoluţia română din 1989. Există mărturii şi documente care vorbesc despre calitatea lui Tökés de informator al Securităţii din România, dar şi de agent al Serviciilor de spionaj din Ungaria. Tökés, care astăzi deţine funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, spunea în 1994, conform revistei „Tinerama": „În Biblie nu scrie «să nu torni!»".
Zbuciumul lui Tökés în anii '80, împotriva regimului Ceauşescu, nu a fost solitar. Tökés făcea parte dintr‑un grup de pastori reformaţi şi rude ale acestora, de etnie maghiară, care se întâlneau regulat şi discutau despre variantele de răsturnare a dictaturii. Reţeaua se întindea în judeţele Cluj, Mureş, Covasna şi Harghita. Unul dintre membri a fost Iosif Biro, din Miercurea Ciuc.
În 1989, Iosif Biro avea 37 de ani, locuia în Miercurea Ciuc şi lucra la Oficiul de Gospodărire a Apelor. Era căsătorit şi avea două fete. Cu toate astea, era cunoscut de securişti pentru că provenea dintr-o familie cu viziuni de dreapta. În tinereţe sfida orânduirea socialistă, cu părul său lung, presărat pe cămaşa de blugi. Cu trecerea timpului s-a maturizat şi comportamental, şi politic. „Am început să-mi fac legături şi spre Bucureşti, şi spre Budapesta", spune el. În primăvara anului 1989 a fost în Uniunea Sovietică în calitate de turist şi a văzut cu ochii lui ce înseamnă perestroika şi cât de bine e în ea. În toamna aceluiaşi an
