Preşedintele Barack Obama urmează să anunţe miercuri seară noul plan al retragerii trupelor americane din Afganistan.
Analizăm în cele ce urmează opţiunile liderului de la Casa Albă, în context electoral, dar mai ales pe fondul confruntării dintre două curente care îşi dispută, în anturajul prezidenţial, prioritatea în ce priveşte politica afgană a Statelor Unite ale Americii.
Să ne amintim că în decembrie 2009 preşedintele Barack Obama a ascultat de argumentele militarilor şi a trimis 30 000 de soldaţi suplimentari în Afganistan. Va asculta el acum de opinia consilierilor civili şi va opta pentru o retragere cât mai rapidă din această ţară? Merită între timp să trecem în revistă cele două viziuni.
Doctrina generalilor de la Pentagon, cu David Petraeus în frunte, sună cam aşa: pentru a reuşi războiul contra-insurecţional în Afganistan armata americană trebuie să demonstreze că este puternică, decisă, că dispune de mijloace infinite şi gata să rămînă pe teren atâta vreme cât e nevoie. Americanii au mizat deja de mai multe ori pe această strategie, de exemplu în anii celui doilea război mondial, în faţa japonezilor, când au recâştigat terenul pierdut în Pacific. În Vietnam au avut mai puţin succes cu ea, dar în schimb a dat roade în Irak. Din acest motiv militarii i-au cerut în urmă cu doi ani lui Barack Obama să accentueze presiunea asupra talibanilor, şi nu să o reducă, pentru a grăbi succesul final. Iar astăzi militarii îi cer lui Barack Obama să nu opteze pentru o retragere precipitată, să nu opteze în nici un caz pentru o retragere masivă ci în mici doze, de natură să nu afecteze caracterul operaţional al trupelor americane aflate pe teren.
De partea lor, consilierii civili şi mai ales vicepreşedintele Joe Biden consideră că America trebuie să se axeze din ce în ce mai mult, în regiune, pe operaţiunile anti-teroriste. Întrucât şeful
