Reglementările UE impun etichetarea corespunzătoare a produselor alimentare asupra cărora s-a intervenit genetic. Riscul de a consuma alimente ce conţin organisme modificate genetic creşte atunci când cumpărăm porumb sau cartofi neambalaţi.

Citiţi şi:

Peste 80% dintre români se opun introducerii organismelor modificate genetic

Organismele modificate genetic (OMG) pot fi plante, animale sau microorganisme ale căror caracteristici genetice au fost modificate artificial, în laborator, pentru a li se conferi proprietăţi noi. În timp ce în SUA există culturi extinse de OMG şi nu există reglementări foarte clare cu privire la etichetarea lor, în Europa este permisă doar cultivarea anumitor tipuri de organisme modificate genetic, iar includerea lor în hrană se face cu obligaţia de a preciza acest lucru pe etichetă. Cu toate acestea, dacă nivelul organismelor modificate genetic dintr-un produs alimentar nu depășește 0,9% din totalul ingredientelor, producătorul nu mai este obligat să treacă OMG pe etichetă.

Pe site-ul Comisiei Europene se regăseşte lista OMG înregistrate şi autorizate în UE Aceasta cuprinde doar trei tipuri de bumbac (alte trei sunt în curs de autorizare), 20 de tipuri de porumb, trei tipuri de rapiţă, un tip de cartofi (BASF), două tipuri de soia şi un tip de sfeclă de zahăr.

În România, în anul 2010, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a autorizat doar cultivarea porumbului modificat genetic. Însă, dacă nu suntem vigilenţi, în farfuriile noastre pot ajunge mai multe produse alimentare care conţin OMG. „La nivelul UE există obligativitatea ca orice produs alimentar care conţine organisme modificate genetic să fie etichetat corespunzător.

Însă OMG se pot găsi şi în produsele neambalate pe care le cumpărăm, în mâncarea de la restaurant ori în cea de la fast-food. Noi trebuie să ne cunoaştem drepturile ş