Grecia este ţara care pune din nou pe jar întreaga Europă, la numai un an după ce a primit de la UE şi FMI un ajutor financiar extern de 110 miliarde de euro. Deşi iniţial ar fi trebuit să se reîntoarcă pe pieţele financiare anul viitor, liderii europeni lucrează acum la un nou ajutor, estimat să se ridice la 120 mld. euro pentru că ţara nu a reuşit să atingă ţintele pe care şi le-a asumat când a primit susţinere externă. Printre motivele acestui eşec se numără şi măsurile drastice de austeritate pe care guvernul de la Atena a fost nevoit să le ia şi care au redus veniturile bugetare, dar în ultimul an nici lupta cu evaziunea fiscală nu a dat roade, iar statul nu a vândut nicio companie din portofoliul său, ci doar 10% din compania OTE. România are câteva lucruri în comun cu Grecia: ambele au avut nevoie de susţinere externă pentru a face faţă crizei, au luat unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Europa, iar repunerea economiei pe picioare merge greu.
Grecia are o economie aflată încă în recesiune, cea mai mare datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană (142,8%), al doilea cel mai mare deficit (10,5% din PIB) şi are nevoie de ajutor de la UE şi FMI pentru că nu se poate finanţa de pe pieţe, unde investitorii îi cer dobânzi prohibitive.
România are câteva lucruri în comun cu ţara care a pus din nou întreaga Europă pe jar: a avut nevoie de ajutor extern, iar economia se recuperează greu după criză, revenind pe creştere abia în primul trimestru al anului. În plus, politicienii europeni lucrează la un al doilea program de salvare a Greciei, care este parţial inspirat din Iniţiativa Viena, o înţelegere prin care băncile nu şi-au redus expunerile faţă de România şi de alte state din Est în timpul crizei financiare.
În cazul Greciei, băncile şi ceilalţi creditori ai statului se vor obliga să cumpere noi titluri emise de
