Numărul interogărilor de la bănci a scăzut la 200.000, faţă de un milion de întâlniri înainte de criză, însă majoritatea acestora nu sunt pentru noi credite

Marea majoritate a clienţilor existenţi sau potenţiali a ajuns pur şi simplu la fundul sacului

Aceştia au apetit pentru consum, însă sunt constrânşi de resursele financiare reduse

Deşi dobânzile atât la lei cât şi la valute se află într-o zonă a minimelor istorice, cererea de credite din România rămâne foarte redusă, a afirmat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal cu ocazia conferinţei organizate de Oxygen având ca temă creditele neperformante. Potrivit unei statistici la nivelul sistemului bancar, românii trec lunar doar de 200.000 de ori pragul instituţiilor de credit, faţă de cele peste un milion de interogări dinaintea crizei, însă şi respectivele întâlniri sunt mai degrabă de mentenanţă a vechilor împrumuturi decât în vederea unor noi solicitări. Volumele creditelor noi abia le acoperă pe cele ale contractelor ajunse la maturitate, iar România se află într-un proces de deleveraging, similar celui de la nivel mondial. Eforturile cele mai mari pentru achitarea datoriilor sunt făcute chiar de către populaţie, iar procesul va dura ani.

Dumitru a mai spus că potenţialul de creştere a gradului de intermediere financiară este redus pe termen scurt, iar acesta se va majora treptat, doar în linie cu dezvoltarea economică. Chiar dacă ponderea datoriilor în produsul intern brut este relativ scăzută faţă de alte ţări europene, povara achitării acestora pentru fiecare din debitori este mai ridicată având în vedere că raportul dintre venituri şi volumul creditelor este unul dintre cele mai deteriorate din UE, a mai arătat bancherul de la Raiffeisen.

În aceste condiţii, încrederea consumatorului român s-a erodat foarte rapid comparativ cu cea