Cand l-a numit pe regele Mihai "sluga la rusi" si si-a marturisit convingerea ca abdicarea a fost un "act de tradare nationala", Traian Basescu a fost constient ce spune.

De asta, n-as zice ca e atins de delir, cum s-a petrecut in spatiul antenelor la scurta vreme dupa ce presedintele a comis-o in emisiunea lui Robert Turcescu. Poate marlan (nu incurajez nici acest tip de stampile), poate lipsit de inspiratie, dar nu dement.

Nu l-a luat gura pe dinainte, a facut ce stie cel mai bine: trapez fara plasa, dar cu lipici pe maini, jonglerie cu sentimente, smotoceala. Si inclin sa cred ca a tinut.

Fara indoiala ca Traian Basescu este la curent cu distinctiile primite de Mihai de Romania pentru ca i-a dat cu flit lui Hitler, cu faptul ca Occidentul apreciaza ca actul de la 23 august 1944 a scurtat razboiul cu minimum sase luni, cu faptul ca a fost primit de sefi de stat si de guverne in turneul sau in care a pledat pentru admiterea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana.

Este, insa, constient de ceva mult mai aproape de degetele domniei sale, care-l poate arde. O majoritate USL in Parlament l-ar suspenda scurt, iar increzator in valul pe care s-ar putea cocota liberalii si socialistii, poporul s-ar putea sa nu mai judece precum in mai 2007.

Asa ca se foloseste de mase. Nu de cei 14 la suta dintre romani care ar fi de acord cu reinstaurarea monarhiei, potrivit unui sondaj comandat de Casa Regala in 2007. Nu de cele cateva procente, nu neaparat monarhisti, care nu admit ca fostul suveran sa fie jignit de un beneficiar al regimului comunist. Ci de restul, o baza mult mai fericita.

O suma mare de romani sunt convinsi ca invataturile manualului de istorie inghitit in copilarie, unde se spunea ca familia regala a plecat din tara cu un tren incarcat cu aur, tablouri si bani, sunt reale. Altii sunt nervosi inca