”Grupul este o inițiativă fără precedent în România”. Declarația îi aparține lui Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, mai nou (de ieri, în mod oficial) membru în Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană.
Despre ce e vorba? În urma unui comunicat de presă am aflat că, ”în premieră pentru România”, s-a constituit un grup (format din 48 de instituții și persoane), ”reprezentanți ai societății civile”, care vor face lobby pentru proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Că pe acea listă o mare parte e formată primării din zonă (așadar, reprezentanți ai politicului, membri în numele primăriilor, nu în nume personal) are o prea mică relevanță pentru comunicatorii RMGC-ului (compania care visează aurul de la Roșia). Într-o țară în care prea puțini înțeleg ce înseamnă societate civilă, cui îi mai pasă de un asemenea amănunt?
La fel cum are o prea mică relevanță (pentru aceiași comunicatori) că pe listă se regăsesc și persoane care se află (la modul oficial) pe statul de plată (în calitate de consilieri, consultanți etc.) al RMGC. Ori că universitățile ”scoase la înaintare” de RMGC (cea din Petroșani și cea din Alba Iulia) le găsești cu greu în topul universităților din România (la care se adaugă amănuntul, deloc anecdotic, că rectorul Universității ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Achim Moise, e unul dintre cei care și-au vândut terenurile de la Corna – Roșia Montană companiei, cu tot cu mormintele părinților săi).
Mai pui un pic de Bogdan Baltazar, câteva ONG-uri înființate chiar de către RMGC în zonă și alte câteva de care până ieri doar Dumnezeu auzise și uite așa rezultă ”societatea civilă”. Nu zău?
***
Și, totuși, cui îi folosește auto-desemnarea unui asemenea grup ca fiind ”societate civilă”? Pe cine ar putea induce în eroare o asemenea inițiativă? Din feric
