Judecătorii CCR nu sunt de acord cu eliminarea articolului din Constituţie ce proclamă averile licite, dar recomandă introducerea normelor UE.

1 /.

Atât premierul Emil Boc cât şi preşedintele Train Băsescu au făcut, în ultima vreme, referire la posibilitatea introducerii în legislaţia românescă a conceptului de confiscare extinsă. Aceasta presupune luarea fără despăgubire a tuturor bunurilor unui condamant definitiv, dacă nu poate justifica provenienţa acestora. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, este de părere că numai presiunea publică ar putea impune adoptarea acestei legi, în timp ce secretarul general al ANI, Horia Georgescu, este convins că "lipsa acestei prevederi periclitează aderarea la Schengen şi situează România la periferia statului de drept".

Ce înseamnă confiscare extinsă

Pe scurt, acest concept poate fi tradus prin posibilitatea instanţelor de a confisca toată averea unui individ dacă există indicii că aceasta a fost obţinută din comiterea unor infracţiuni. În acest moment, dacă o persoană este trimisă în judecată pentru o faptă de corupţie, după o decizie definitivă a unei instanţe, plăteşte doar paguba demonstrată de procurori, respectiv dă înapoi banii primiţi ca ultima mită. Restul averii îi rămâne în proprietate, chiar dacă nu poate justifica bunurile deţinute.

În condiţiile în care România are în Constituţie un articol ce presupune că toate averile sunt obţinute legal şi nu obligă suspecţii, ci pune în sarcina autorităţilor să demonstreze că averea a fost dobandită în mod ilegal, se pune problema adoptării unei legi care să rezolve această chestiune. Mai ales că, în ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut confiscarea averilor doar a 11 cetăţeni, fără a avea o decizie definitivă.

Lege pur românească

Europarlamentarul PD-L Monica Macovei arată