Miercuri seara, la emisiunea de la B1TV, seful de astazi al statului s-a pronuntat cu privire la seful statului din decembrie 1947, cu termenul deosebit de dur "tradare".

Memoria inca lucida ma ajuta sa-mi amintesc bine acele zile tragice pentru tara noastra, ocupata de rusi. In 1944, am crezut ca razboiul s-a terminat. In 1945, s-a terminat cu adevarat, dar nu pentru noi. In 1946, am aflat ca am fost abandonati de occidentali si lasati in bratele rusilor.

Tot ce nu distrugeau rusii, distrugeam noi insine

O scrisoare a regelui, adresata presedintelui Truman, al SUA, il punea in tema cu aceasta situatie de nesuportat si solicita cu disperare un ajutor.

Rezolutia Casei Albe mentiona ca nu este momentul diplomatic sa se faca vreun demers, dar ca ar fi bine sa i se comunice regelui Mihai ca demersul a fost primit si ca se afla in studiu (v. anexele la "Convorbiri cu Regele Mihai l Romaniei" de Mircea Ciobanu, editura Humanitas).

Armata Rosie cutremura capitala, tancurile bantuiau periferiile, soldatii ei deposedau pietonii in plina strada de ceasul de la mana, de palton si de caciula. Nu este o gluma, asa se petreceau lucrurile la propriu, nu la figurat.

Ce nu distrugeau rusii distrugeau ai nostri, cu mainile lor. Au inceput arestarile. Sute de oameni au fost ridicati pentru simplul motiv ca "partidul" pusese ochii pe casele lor, pe mobila lor, pe masinile lor si chiar pe nevestele lor.

Disparea omul din casa si, in locul lui, aparea secretarul de partid in sufragerie, in dormitor si in bucatarie, ca la el acasa.

Micile gainarii si marele jaf

Toate acestea insa nu erau decat mici gainarii. Marele jaf venea organizat, direct dinspre rasarit, acolo unde se duceau granele (inca mai eram tara agricola), petrolul, vinul, fructele, vitele, toate plecate anume pentru ca, in