Dacă propunerea preşedintelui Traian Băsescu, de reorganizare a ţării în opt judeţe mari plus două mici, Harghita şi Covasna, este considerată „interesantă" de unii lideri ai UDMR, majoritatea sunt iritaţi de ideea că s-ar putea încheia sesiunea parlamentară fără să fie adoptat Statutul minorităţilor naţionale.
Înaintea întâlnirii de astăzi cu liderii filialelor UDMR şi a Consiliului Reprezentanţilor Unionali de sâmbătă, reprezentanţii maghiarilor în Parlamentul României se feresc să spună tranşant dacă varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu este satisfăcătoare sau nu. „Vom analiza" este cel mai frecvent răspuns pe care-l oferă liderii Uniunii. Propunerea şefului statului este, în fapt, departe de „un cadou", aşa cum s-au înghesuit să aprecieze unii reprezentanţi ai opoziţiei. Şi nici nu ar fi vorba de un „statut special", ci practic cele două judeţe ar rămâne cum sunt acum. Mai mult, dacă credităm argumentaţia prezidenţială şi guvernamentală, că, în lipsa unor structuri administrative de dimensiunea actualelor regiuni de dezvoltare, va fi mult îngreunată absorbţia fondurilor europene din 2013 încolo, nu se văd tocmai în roz perspectivele de dezvoltare ale celor două judeţe.
Udemeriştii se tem că vor fi duşi în eroare
Despre un câştig al UDMR se poate vorbi nu în comparaţie cu situaţia actuală, ci numai în comparaţie cu varianta iniţială, cea a contopirii judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş într-un superjudeţ, alături de judeţele Alba, Braşov şi Sibiu. Mai exact, maghiarii şi-ar conserva puterea în cele două judeţe şi şi-ar păstra şi funcţiile din consiliile judeţene şi din deconcentrate, funcţii pe care le-ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să le mai obţină dacă ponderea maghiarilor ar fi fost „diluată" într-un superjudeţ.
Propunerea lansată de preşedintele Traian Băsescu, marţi, cu prilejul consultărilor de la Cotroceni, n
