Laptele matern este gratis, steril şi asigură toate nevoile nutriţionale ale nou-născutului. Mai mult, prin alăptare se pun bazele sistemului imunitar care îl va ocroti pe copil pe tot parcursul vieţii. Totuşi, doar 16% din românce alăptează timp de şase luni, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Specialiştii spun că există mai multe motive pentru care mamele decid să renunţe la alăptat. Contează foarte mult abordarea alăptării în maternitate, apoi depăşirea dificultăţilor care pot apărea în cursul hrănirii copilului la sân şi, nu în ultimul rând, momentul în care mamele decid să se reîntoarcă la serviciu.
Unele mame se lasă descurajate
În mod normal, sânul începe să secrete lapte încă din săptămâna a 16-a de sarcină, iar cantitatea şi calitatea laptelui nu sunt o problemă decât în situaţii rare. De aceea, teoretic, orice femeie, indiferent de modalitatea prin care naşte, natural sau prin cezariană, ar trebui să poată alăpta încă din prima oră. „Secreţia pe care orice femeie o are la naştere nu este lapte, ci colostrum, o substanţă valoroasă pentru bebeluş, numită şi aur lichid. Însă, dacă trec 24 de ore, sânul nu mai secretă fără stimulare", explică Raluca Petre, consilier în alăptare la „Asociaţia pentru naştere naturală şi alăptare" (ANNA).
Ina nu a reuşit să alăpteze, iar fetiţa ei creşte cu lapte praf
De această etapă depinde, de fapt, alăptarea. De exemplu, Ina (29 de ani) a născut natural şi şi-a dorit să-şi alăpteze fetiţa. Însă planul de-acasă nu a corespuns cu cel de la maternitate. „Prima oară am încercat s-o alăptez la trei ore după naștere, atunci când am și văzut-o pentru prima dată", spune mămica. Dar după câteva minute de supt, fetiţa a început să plângă şi nu s-a mai oprit decât când asistentele au hrănit-o cu lapte praf. Totuşi, mămica s-a străduit în continuare să alăpteze. A
