Biserica Ortodoxă face, astăzi, pomenirea Nașterii Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor și cu denumirea de Dragaica sau Sânziene. La sate au loc, astăzi, ritualuri ce vizeaza prosperitatea și protecția culturilor de cereale.

Drăgaica este un ritual de origine agrară ce se practică nu numai în Muntenia ci și în Moldova şi Oltenia, în preajma solstiţiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea şi protecţia culturilor agricole. Această sărbătoare coincide cu sărbătoarea creştină a Naşterii Sf. Ioan Botezătorul. Tradiţia cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Drăgaica se sărbătoreşte printr-un un dans făcut de un grup de până la zece fete, dintre care una este aleasă, ca Drăgaică și îmbrăcată ca o mireasă. Fata este împodobită cu spice de grâu, în timp ce suratele ei se îmbracă în alb, poartă un voall pe faţă, voal în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână ţin o coasă.

Alaiul Drăgaicei porneşte prin sat şi pe ogoare. La răscruci, fetele se aşează în cerc, cântând şi executând un dans săltat ale cărui mişcări desenează o cruce.Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni şi putrezire.