Tinerii de 14 - 18 nu mai au repere in societatea romaneasca la care sa se raporteze, astfel ca incearca sa gaseasca notiunea de leadership in interiorul familiei.
“Pentru cei de 14 -18 ani, liderul este adesea asimilat cu mama, tatal si eventual, o alta ruda. Acest lucru se intampla pentru ca ei nu mai au repere si au fost tentati sa se refugieze in oamenii care nu i-au dezamagit”, spune Alexadru Gorun, director executiv si vicepresedinte al fundatiei Leaders, o organizatie non-guvernamentala care dezvolta programe de leadership pentru tineri.
Programele pe care le deruleaza anual fundatia se adreseaza tinerilor cu varste de 14 - 18 ani, 18 - 25 de ani si 25 - 35 de ani. In cadrul cursurilor, participanti ajung sa ia contact cu oameni de afaceri sau antreprenori cunosti din mediul de business local, precum si cu seniori din alte zone de activitate, cum ar fi teatru, cultura sau armata.
In programul destinat tinerilor pana in 18 ani, care dureaza doua zile, participantii invata notiuni teoretice si practice de leadership.
“Din cate am observat pana acum de la cursurile pe care le-am tinut, tinerii de 14 -18 ar trebui sa se agite mai mult, pentru a avea acces la oameni ce le pot deveni modele. Nu mi se pare o problema in a-l vedea pe tatal lor ca pe un lider, dar ar trebui sa caute si in alte parte modele etice”, apreciaza Gorun.
Spre deosebire de liceeni, tinerii de 18-25 sunt mult mai obisnuiti cu notiuni ca “leadership” si “lider” si au deja format cultul modelului.
“Cei pana in 25 de ani stiu impecabil teoria. Poti sa porti discutii foarte interesante despre lideri, insa le lipseste practica”, precizeaza Gorun.
Cei mai admirati lideri de catre tinerii de 18 - 25 de ani care au urmat pana acum cursurile fundatiei sunt Nelson Mandela - fost presedinte sud-african si una dintre cele mai importante personalitati ale seco
