Cu toţii recunoaştem o idee bună atunci când ne iese în cale. Ecuaţiile cubice, tiparniţa, creionul, bateria, Google – toate acestea sunt idei măreţe. Însă de unde vin ele? Ce fel de medii le fac mai probabilă apariţia? Ce aprinde scânteia strălucirii lor? Cum generăm ideile fundamentale care ne propulsează cariera, viaţa, societatea, cultura?
În „De unde vin ideile bune?”, Steven Johnson îşi pune aceste întrebări, iar răspunsurile pe care le descoperă sunt revelatoare şi convingătoare. Într-un stil contagios, cultural omnivor, Johnson îşi foloseşte abilităţile cognitive în varii domenii, de la neurobiologie sau urbanism până la cultura internetului, sfârşind prin a identifica şapte modele-cheie care se află în spatele inovaţiei autentice.
Plecând de la mult lăudatele sale naraţiuni despre inovatori, „The Ghost Map” şi „The Invention of Air”, ambele cărţi bucurându-se de un mare succes la public, Johnson examinează modul în care inovaţia poate fi accelerată în anumite împrejurări şi în ce fel mediile fizice pot să afecteze şi să stimuleze ideile măreţe. De la Darwin şi canapeaua lui Freud până la sediile companiilor Google şi Apple, Johnson cercetează focarele de inovaţie din timpurile moderne şi extrage abordări aplicabile şi trăsături comune ce par să se ivească în momentele de maximă originalitate.
Volumul „De unde vin ideile bune?” a apărut recent la Editura Publica.
Semnale editoriale
Speranţă de viaţă – Ed. Rao. Jimmy Tock vine pe lume chiar în noaptea în care bunicul lui, Joseph, o părăseşte. Înainte însă de a-şi da obştescul sfârşit, Joseph se ridică din pat şi vorbeşte coerent pentru prima şi ultima oară de la atacul de cord suferit. Însă ceea ce spune este extrem de neobişnuit – anume, că vor exista cinci zile în viaţa nepotului său, între vârsta de 20 şi de 30 de ani, de o