După ce prima serie de ajutoare financiare destinate Greciei s-a bazat pe banii contribuabililor şi ai instituţiilor financiare interna­ţionale, în cel de-al doilea pachet de salvare vor fi implicate şi băncile din ţările din vestul Europei, "obligate" să participe la expunerile pe care le au faţă de datoriile statului elen sau prin subsidiarele greceşti.

Guvernele europene au început discuţiile cu ma­rile bănci, care va trebui să accepte de bunăvoie pier­deri legate de deţinerile de datorii greceşti, scrie The Wall Street Journal. Negocierile au ca scop evi­tarea in­trării în incapacitate de plată a statului elen, eve­niment care ar putea avea efecte destabilizatoare în Eu­ropa, în special în sectorul bancar şi pe pieţele fi­nan­ciare. Publicaţia elenă Ekathimerini scrie că Ger­mania, Franţa şi Olanda au iniţiat discuţii cu in­ves­titorii privaţi, printre care şi bănci şi asigurători, pentru a-i încuraja să participe voluntar la cea de-a doua rundă de ajutoare pentru Grecia. În ultimele săp­tă­mâni oficialii băncilor europene au lăsat să se în­ţe­leagă că se vor implica în rezolvarea situaţiei Greciei.

Primul program de sprijin, de 110 miliarde de euro, a salvat Grecia de la faliment în primăvara anului trecut şi va ajunge la termen în 2013. Statul elen nu a reuşit însă să respecte condiţiile impuse în schimbul banilor şi astfel are din nou nevoie de ajutor de la creditorii internaţionali. "Se încearcă la nivel naţional şi internaţional să se discute cu sectorul privat pentru a face contribuţia voluntară a acestuia cuantificabilă. Ţinta este 3 iulie", a declarat un pur­tător de cuvânt al ministerului german de finanţe.

Principala problemă a oficialilor europeni este de a da implicaţiei sectorului privat o formă care să nu fie considerată intrare în incapacitate de plată. Dacă băncile sunt forţate să accepte pierderile, agenţiile de ra