- Editorial - nr. 809 / 24 Iunie, 2011 1941-2011 "V-am fagaduit, din prima zi a noii domnii si a luptei mele nationale, sa va duc la biruinta! Sa sterg pata de dezonoare din Cartea Neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri! Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti dintotdeauna! OSTASI, Va ordon: Treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul din Rasarit si din Miazanoapte! Dezrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii vostri cotropiti! Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre! Plecati pe drumul biruintei lui Stefan cel Mare, ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au impus stramosii vostri cu lupta lor! Inainte! Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aici straja dreptatii si zid de aparare crestina! Fiti vrednici de trecutul romanesc…!” Acesta-i ordinul de lupta dat de maresalul Ion Antonescu in zorii zilei de 22 iunie 1941. "Ostasi, va ordon: treceti Prutul!”. In explozii de urale si in rafale de arme, soldatii treceau apa despartitoare de frati pe pamantul Mosiei Stefane, ocupata dupa notele ultimative ale Moscovei, din iunie 1940, in urma pactului secret RibbentropMolotov. Dupa 22 de ani de la Unirea Basarabiei cu RomaniaMama, in 1918, cizma bolsevica cotropise, din nou, pamanturile romanesti dintre Prut si Nistru. Zeci, sute de mii de frati basarabeni, saltati din asternut, in miez de noapte, luau drumul, pentru unii fara intorcere, al groaznicului "Pahod na Sibir”, multi albind cu oasele lor Golgota suferintelor pana in gulagurile Kolamei, Vorkutei si Magadanului, pana dincolo de Cercul Polar. Era vremea cumplitei infricosari sub amenintarea: "Cine limba lunga are zece ani taie la sare!”. Basarabia, "sora noastra cea mezina”, "furata, tradata mereu”, gemand sub "cnutul de c