Una dintre sintezele istoriografice importante apărute în 2010 a fost lucrarea lui Bogdan Murgescu, România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500–2010), publicată la Iaşi, Editura Polirom, 524 p. Cartea aparţine unuia dintre cei mai semnificativi istorici de vîrstă medie preocupaţi de istoria economică – dar şi socială –, care este exersat atît în domeniul sintezelor, cît şi în acela al comparatisticii, al evaluărilor cantitative şi chiar al reflecţiei asupra teoriei şi practicii istoriografice, inclusiv în forma publicisticii de receptare a producţiei româneşti din domeniu (a se vedea rubrica deţinută de domnia sa în Dilemateca). Informat, bine pregătit metodologic şi îndrăzneţ în decupajele tematice şi de angulaţie auctorială, universitarul bucureştean şi-a făurit deja un profil profesional inconfundabil. Cu toate acestea, recentul volum pare să fie cel care îl recomandă cel mai bine pe pasionatul expert format în ambianţa unei şcoli de istoriografie care a lăsat urme inclusiv în genealogia propriu-zisă a autorului (mă refer la Costin Murgescu, un nume care contează în istoriografia economică, unchiul lui Bogdan). Preocuparea pentru ceea ce titlul volumului numeşte „decalaje economice“, cu referire la spaţiul românesc, nu este nouă printre specialişti. În România (sau cu privire la teritoriul şi populaţia românească), s-au trasat deschideri în această direcţie şi prin pana universitarului american Daniel Chirot, care şi-a pregătit doctoratul în proximitatea sociologului şi istoricului Henri H. Stahl – urmaş, el însuşi, al lui N. Iorga şi D. Gusti – şi care a publicat o sinteză despre schimbarea survenită într-o societate periferică (a noastră), înainte de a coordona volumul de studii apărut în 1989, Originile înapoierii în Europa de Est (ediţia românească, 2004). Bogdan Murgescu a acceptat provocarea şi, trecînd de la cercetarea originilor înapoi