Valurile dulci ale fluviului se sparg în întinderea de apă sărată, vegheate de farul nou. La fiecare răsărit, soarele sărută mai întâi plaja virgină a Sulinei, cel mai estic tărâm românesc. Motorul vechi toarce liniştit. Comandantul dă ordin să fie desfăcută ultima frânghie care ţine nava atârnată de uscat. Bătrânul vas pluteşte agale pe braţul Sulina.
Încotro mergem? „Spre necunoscut", ne răspunde un bătrân lup de mare, potrivindu-şi fără grabă chipiul de marinar pe cap. Ne îndepărtăm de oraş. În faţa noastră începe un spectacol superb. În stânga şi-n dreapta, sălcii care se înalţă din apă şi se agaţă de ţărm. Peste tot sunt grupuri de plante capricioase care nu-şi găsesc locul. Malul stâng se conturează imediat, dar tot atât de repede îl lăsăm în urmă. Este suburbia Tudor Vladimirescu.
Portul, legătura Sulinei cu restul ţării
Click pe poze pentru GALERIE FOTO cu Sulina
După ce trecem şi de navele ruginite care se odihnesc pe malul drept, o pădure întinsă pe câţiva kilometri, de-a lungul cursului Dunării, împiedică vederea să pătrundă mai departe. Înaintăm şi ne cufundăm în necunoscut.
Urmăm cursul apei şi dăm de câteva păsări care se joacă într-o zonă mlăştinoasă. Ne uităm cu admiraţie. Plăcerea de a te plimba printre aceste minunăţii este inegalabilă. Păsările cu pene multicolore se hârjonesc şi ne privesc curioase. Sunt superbe. Un clinchet se aude din apă: un peşte jucăuş a ţâşnit din apă.
Click pe poze pentru GALERIE FOTO cu imagini superbe
Simfonia culorilor
Rareori vezi un loc unde este atâta linişte, atâta libertate. E o lume feerică. Din loc în loc, nuferii formează constelaţii verzi pe apă. Coloniile de pelicani şi cormorani decorează malurile. Este un muzeu pe apă în care setea de cunoaştere este hrănită permanent.
Delta îşi dezvăluie comorile în uimitorul spectac
