Planul Casei Albe, de a începe retragerea eşalonată a trupelor americane din Afganistan este evident o strategie politică şi doar aparent una militară. Dacă această decizie va influenţa pozitiv realegerea lui Barack Obama se va vedea în lunile următoare, când regrupările unităţilor combatante americane vor genera previzibile tentative ale talibanilor, de recucerire a controlului provinciilor din sudul şi estul statului afgan. Proiectul Palatului Cotroceni, de reorganizare administrativă a României, ţine de un calcul politic precis şi mai puţin de eficientizarea unui sistem menit a ne conecta mai rapid la exigenţele europene.

Preşedintele american a anunţat, încă din anul 2009, începerea retragerii trupelor SUA, din Afganistan, treptat, începând din luna iulie 2011.

Preşedintele român preferă politica faptului împlinit, considerând că orice etapizare şi amânare a reformelor sale ar fi în detrimentul naţiunii.

Din nefericire, susţin voci de peste Ocean, termenul stabilit în 2009, de locatarul nr.1, de la Casa Albă, a fost unul arbitrar, iar la ora actuală nu există vreo justificare militară a unei asemenea retrageri, în două etape, a 33.000 de combatanţi, din forţa expediţionară americană. Chiar dacă preşedintele SUA a afirmat că a luat decizia aceasta de pe o poziţie de forţă, este clar riscul enorm asumat – evidenţiat de mărturiile publice ale şefului Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon, amiralul Michael Mullen şi de generalul David Petraeus, confirmat ca şef al CIA, de la 1 iulie a.c.

Ca de obicei, intenţia locatarului nr.1, de la Palatul Cotroceni, nu s-a bazat decât pe o abordare voluntară, într-o manieră absolutistă, a procesului de modernizare a ţării, fără parcurgerea etapelor legale, de consultare şi conştientizare a populaţiei privind necesitatea unei măsuri vizând eficientizarea administraţiei de stat,