Se întinde de la claviculă în jos, spre sân. Îmi încheie cămăşile, ca să-l ascund de ochii lumii. Ar fi prea inestetic.
A fost născut dintr-o sarcină absolut întâmplătoare, prea puţin vitaminizată prenatal, aşa că din doi, am rămas doar eu cu el crescând la suprafaţa, ca un stigmat.
Dincolo de estetic, îmi ia aerul. I-au rămas plămânii şi, uneori, îmi fură răsuflarea. N-are ochi să mă privească, mâini să mă atingă sau să mă ţină. Doar plămânii aia care mă respiră. Şi inesteticul care-mi atinge sânul. Acum nu mă poate mângâia nimeni, fără să-l mângâie pe el.
Mi s-a recomandat să-l extirp. Dar e al meu! Mai degraba aş renunţa la sânul ăla, ca amazoană inutilă, decât la geamănul care-l acoperă.
Şi, totuşi, aerul. Aerul meu. El n-o să mai crească. O să pulseze uşor acolo, furîndu-mi aerul.
Sper că CNAS să acopere vreodată vizita la secţia Chirurgie plastică şi reparatorie. Dacă-l extirp. Dacă nu, plătesc degeaba. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
Se întinde de la claviculă în jos, spre sân. Îmi încheie cămăşile, ca să-l ascund de ochii lumii. Ar fi prea inestetic.
A fost născut dintr-o sarcină absolut întâmplătoare, prea puţin vitaminizată prenatal, aşa că din doi, am rămas doar eu cu el crescând la suprafaţa, ca un stigmat.
Dincolo de estetic, îmi ia aerul. I-au rămas plămânii şi, uneori, îmi fură răsuflarea. N-are ochi să mă privească, mâini să mă atingă sau să mă ţină. Doar plămânii aia care mă respiră. Şi inesteticul care-mi atinge sânul. Acum nu mă poate mângâia nimeni, fără să-l mângâie pe el.
Mi s-a recomandat să-l extirp. Dar e al meu! Mai degraba aş renunţa la sânul ăla, ca amazoană inutilă, decât la geamănul care-l acoperă.
Şi, totuşi, aerul. Aerul meu. El n-o să mai crească. O să pulseze uşor acolo, furîndu-mi aerul.
Sper că CNAS să acopere vreodată vizita la secţia Chirurgie plastică ş