Înscrisă în Calendarul UNESCO, celebrarea a 125 de ani de naşterea pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna este marcată la Muzeul Naţional Cotroceni printr-o retrospectivă.

Organizată în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România şi cu Muzeul Judeţean Argeş – Galeria de Arta "Rudolf Schweitzer-Cumpana" din Piteşti, oraşul natal al artistului, expoziţia cuprinde peste 120 de lucrări, provenind de la muzeul gazdă, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" din Iaşi şi din colecţii particulare. Ea urmează altor două expoziţii de patrimoniu, "Theodor Aman" şi "Iosif Iser", gândite într-un proiect menit să aniverseze cei 20 de ani de existenţă a Muzeului Naţional Cotroceni.

Insula Hydra, noaptea foto Mihai Ipate

Opera lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna se întinde pe aproape trei sferturi de secol, prima apariţie pe simeze petrecându-se cu un veac în urmă, în 1911, la Salonul Naţional. Expune apoi, relativ frecvent, la "Tinerimea Artistică" (1912), Ateneul Român (1920), Fundaţia "Dalles", Institutul de Artă, Sala "Ileana", din Bucureşti, dar şi la Ploieşti (1924), Craiova, Timişoara, Galaţi, Brăila, Piteşti, Buzău etc. Format la şcoala germană, Schweitzer-Cumpăna se prezintă ca o voce nouă la acel moment în arta românească. Interesat de satul românesc, pe care-l îndrăgise în copilărie în vacanţele de la Cumpăna, artistul propune o altă viziune, diferită de cea grigoresciană prelungită în bogata producţie a epigonilor primului pictor modern român. Realistă, cu accente psihologizante, accentuat expresive, lucrările lui sunt lipsite de orice urmă de idilism. Peisaje, scene de muncă la câmp, portrete de ţărănci dormind sau căzute pe gânduri aveau să se înlănţuie de-a lungul întregii sale creaţii, construite într-o pastă densă, uneori excesivă, aşte