O VIAŢĂ LA MANIVELĂ. De vreo zece ani, cantonierii nu mai sunt ce-au fost. Acum le zice păzitori de bariere. Nea Dobrică, paznicul de la Plosca, face tot ce ştie: manevrează bariera trenului de Roşiori. Sursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARU
1 /.
De câte ori coboară bariera din faţa căii ferate care leagă Alexandria de Roşiorii de Vede, Marian Dobrică îşi ia porţia de înjurături de la şoferii ghinionişti care n-au apucat să ia faţa trenului. "Iar o pui nene, f... mama ei de treabă, cu o oră înainte!". Nea Dobrică s-a obişnuit în cei 20 de ani, de când e amploaiat la CFR. De şapte e responsabil cu coborâtul şi ridicatul barierei de cale ferată la un canton aruncat în mijlocul Câmpiei Române.
Până pe la sfârşitul anilor ’90, în cartea de muncă, celor cu aceeaşi meserie ca a lui li se zicea, firesc, cantonier. Asta până ce un cap pătrat din minister a hotărât că denumirea din nomenclatorul de meserii e desuetă şi a schimbat-o în "păzitor de barieră".
Pe Dobrică nu l-a afectat deloc. Iarna pe ger şi vara pe caniculă el face tot ce ştie. Pune bariera când vine trenul şi o ridică după ce trece.
Pericolele din tren
Marian Dobrică are 43 de ani şi de şapte păzeşte bariera de la kilometrul 211 + 700, de lângă satul Plosca, judeţul Teleorman. "Am început ca manevrant la CFR. Legam şi dezlegam vagoane. Da! Am şi împins vagoane!", râde cantonierul cu gura până la urechi.
Apoi, a făcut o şcoală de şase luni şi a ajuns acar la gara Roşiori-Est. Când au început reducerile de personal i-au desfiinţat postul şi a retrogradat ca "păzitor de barieră".
Sprinten ca un iepure de câmp, Dobrică se repede la "manivela pentru manipularea cumpenelor barierelor" pe care le are în custodie. Se apropie personalul 9365 care, la fix 13.55, vine dinspre Roşiori către Alexandria. Apoi, se poziţionează în "lo
