Într-o stenogramă a unei şedinţe ţinute la Institutul de Istorie al Partidului Muncitoresc Român din data de 30 iulie 1959, Emil Bodnăraş, membru al biroului politic al PMR vorbeşte cu Paul Niculescu-Mizil (şeful secţiei de agitaţie şi propagandă) şi cu Nicolae Goldberger (director al Institutului ) despre soarta unor documentede maximă importanţă. Unul dintre ele este actul de abidcare al regelui Mihai. Acţiunea fost premeditată În stenogramele publicate de www.militiaspirituala.ro se arată cum comuniştii au luat în calcul o eventuală rezistenţă a regelui şi atunci au fost concepute “măsuri pentru a impune abdicarea cu forţa, desfăşurarea acţiunii la palat, măsuri politice şi, în sfârşit pentru 30 decembrie (1947 - n.r.) detaliat cum urma să se desfăşoare acţiunea”. Bodnăraş recunoaşte în faţa celor doi interlocutori că “s-au preconizat schimbări de guvern, în sensul trecerii tovarăşului Gh. Gheorghiu Dej ca preşedinte la Consiliului de Miniştrii – aşa rezultă din aceste însemnări. Acesta este şi adevărul. Am renunţat mai târziu pentru că am considerat că ar fi prea forţată trecerea comuniştilor peste tot. Documentele sunt clare, nu este nevoie de alte explicaţii.” Discuţia alunecă spre momentul abdicării regelui, prilej pentru Bodnăraş de a recunoaşte că “actul a fost conceput de noi şi propus regelui”. Trebuie menţionat că în momentul îndepărtării regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, Bodnăraş ocupa funcţia de ministrul al apărării. Tot el se ocupase de fraudarea alegerilor parlamentare din 1946. S-a pierdut originalul?

Înaltul demnitar comunist lasă să se înţeleagă faptul că au existat mai multe schiţe ale documentului de abdicare şi că originalul s-ar fi pierdut. “Actul a fost dat lui Teohari (Georgescu, ministru de Interne la acea dată - n.r.) la Interne. Totovarăşii au venit aici, în clădirea aceasta ne-am întâlnit, după ce s-a discutat cu regele.