The Times lansa anul trecut informaţia că România ar putea găzdui depozitul de deşeuri nucleare al UE. Autorităţile de la Bucureşti au replicat că nu au primit o cerere oficială în acest sens. La Institutul de la Măgurele se dezvoltă proiectul ELI - cel mai puternic laser din lume, proiect finanţat de UE, care ar putea avea aplicaţii în tratarea deşeurilor nucleare.

Parlamentul European (PE) a adoptat zilele trecute o rezoluţie prin care susţine interzicerea exporturilor de deşeuri nucleare în afara UE. Potrivit acestei rezoluţii, exporturile deşeurilor nucleare în interiorul UE ar trebui permise doar când sunt reglementate de acorduri bilaterale. „Fiecare stat membru ar trebui să elaboreze politici şi programe care să asigure că deşeurile nucleare sunt gestionate şi depozitate definitiv în condiţii de siguranţă. Politicile naţionale ar trebui să includă planuri de gestionare a stocurilor şi a tuturor instalaţiilor, chiar şi după închidere“, se arată în rezoluţia menţionată. Totodată, PE susţine şi ideea intensificării cercetării alternativelor privind îngroparea deşeurilor la mare adâncime. În schimb, Comisia Europeană (CE) consideră depozitarea ecologică drept cea mai sigură opţiune pentru deşeurile puternic radioactive.

Deşeurile nucleare constituie deja o problemă spinoasă în UE. În 2010, publicaţia britanică The Times anunţa că România ar putea găzdui un megadepozit de deşeuri nucleare pentru UE, opt state fiind în discuţii pe acest subiect: România, Bulgaria, Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania şi Slovenia. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, declara la vremea respectivă că România nu a primit o cerere oficială privind depozitarea deşeurilor nucleare.

„Mai multe ţări sunt implicate sau doresc să găzduiască astfel de instalaţii de depozitare. Noi nu am primit o notificare oficială sau cerere în acest sens“, declara Borbely la postul de r