Chiar dacă ne-a ajuns cât am vorbit despre reorganizare, se pare că nu ne putem opri. Sau nu ne lasă alţii să punem o dată punct unei discuţii nefondate şi inutile în momentul de faţă. Consiliul Naţional Secuiesc o ţine una şi bună cu al lor Ţinut. Dar nu vor tot judeţul Mureş în Ţinutul Secuiesc ci numai o parte. Tehnic vorbind o reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie să urmărească, în primul rând, eficientizarea administraţiei locale. Apoi trebuie să urmărească o dezvoltare coerentă şi avantajoasă din punct de vedere economic a regiunilor, judeţelor sau cum vrem să denumim noile structuri. Atât timp cât nimeni nu vine cu studii şi date concrete, numere, cifre, procente, analize financiare şi alte câte şi mai câte, nu facem decât să discutăm discuţii.
Înainte de toate recensământul de anul acesta ne va spune exact cum stăm şi la nivel local şi la nivel naţional. Pornind de la datele ce vor fi strânse putem demara o discuţie privind oportunitatea de a avea 8, 8+2, 16, 19 sau 20 de judeţe. Să vedem înainte câţi români mai sunt în ţară, câţi au credite şi câţi nu, ce nevoi sau necesităţi economice are fiecare. Apoi putem discuta de criterii culturale, etnice sau politice.
Cât despre CNS, temele făcute numai pentru argumentarea propriului punct de vedere duc la întunecimea judecăţii şi la discursuri confuze.
Chiar dacă ne-a ajuns cât am vorbit despre reorganizare, se pare că nu ne putem opri. Sau nu ne lasă alţii să punem o dată punct unei discuţii nefondate şi inutile în momentul de faţă. Consiliul Naţional Secuiesc o ţine una şi bună cu al lor Ţinut. Dar nu vor tot judeţul Mureş în Ţinutul Secuiesc ci numai o parte. Tehnic vorbind o reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie să urmărească, în primul rând, eficientizarea administraţiei locale. Apoi trebuie să urmărească o dezvoltare coerentă şi avantajoasă din pun