Este un moment de cotitura in societatea americana. Toate certitudinile pe care le reprezenta notiunea de razboi in imaginatia americanilor sunt pe cale a fi anulate. Din cauza notei de plata. Este insa corecta viziunea contabiliceasca asupra conceptului de securitate?
Echipa de consilieri a presedintelui Obama s-a folosit chiar si de paginile cotidianului The Washington Post pentru a argumenta ca “avand in vedere situatia bugetului federal, costurile cu dislocarea trupelor americane au devenit prea mari si ameninta cheltuielile cu programe interne”. Sau, cum spunea senatorul John Kerry, “presiunea fiscala a razboiului a devenit de nesuportat”.
Este o strategie politica desteapta, fara indoiala, daca ne gandim ca America se pregateste pentru alegeri anul viitor. Dar politicienii americani lasa impresia ca raspund cu argumente economice la o problema non-economica.
In mod ideal, decizia de manifestare a puterii militare se bazeaza pe o analiza fundamentata a intereselor si a amenintarilor din teren. Chestiunea fiscala – nici ea de neglijat in functionarea unui stat – e buna si frumoasa, dar in niciun caz un obiectiv pentru care o tara si-ar pune militarii sa-si riste viata.
Cu alte cuvinte, spune Lawrence F. Kaplan, profesor la U.S. Army War College, daca razboiul este justificat (recomandare de lectura) atunci cheltuielile nu ar mai trebui sa conteze. La fel, daca o campanie militara este gresita din punct de vedere strategic sau moral, atunci o tara nu are voie sa-si pericliteze soldatii nici macar o clipa.
SUA se vad confruntate acum cu aceleasi intrebari din vremea razboiului din Vietnam. “Cat anume este destul?”. La intrebarea aceasta a incercat sa raspunda Leslie Gelb, presedinte al Council on Foreign Relations, intr-un raport recent. Gelb a calculat ca “Obama ar putea economisi 100 miliarde USD anual doar prin retragerea din Irak si Afg
