În Statele Unite, grupul de "hackeri" Lulz Security îşi anunţă auto-dizolvarea. Analizăm în cele ce urmează un fenomen din lumea pirateriei informatice care va lăsa urme durabile pe planeta cibernetică. Grupul Luzl Security s-a "afirmat" pe plan mondial forţînd accesul în zone hiperprotejate din punct de vedere informatic, precum site-ul firmei Sony, site-ul Serviciilor Americane de Informaţii (CIA) sau site-ul Poliţiei britanice.
Aventura sa a durat practic 50 de zile şi s-a încheiat cu două alte acţiuni spectaculoase, vizînd documentele interne ale grupurilor americane AOL şi AT&T. Într-un comunicat al grupului, acesta afirmă că şi-a atins ţelul: au vrut de fapt să se distreze perturbînd site-urile internet ale unor societăţi private sau ale unor guverne.
Dacă ar fi să-l luăm în serios, aceşti cyber-piraţi au vrut să provoace teamă dar şi să fie o sursă de inspiraţie pentru unii, au vrut să provoace invidie dar şi să obţină simpatie, şi-au dorit să fie adulaţi şi detestaţi în acelaşi timp (probabil nu de aceleaşi persoane).
Ei au publicat, în orice caz, sute de mii de documente confidenţiale, de mesaje electronice, de nume şi de numere de telefon, de adrese şi de parole... Ei s-au amuzat, de exemplu, publicînd adresele complete ale politiştilor din Arizona, informaţii privind traficul de droguri precum şi altele, extrem de sensibile, legate de informatorii cu care lucrează poliţia din acest stat american, sau procesele verbale ale unor intervenţii.
În materie de intenţii, grupul nu este chiar coerent. Pe lîngă dorinţa sa de a se amuza el şi-a fixat şi unele obiective cu caracter aşa-zis "militant".
Iată una din explicaţiile sale: "vrem să demonstrăm natura rasistă şi coruptă a personalului militar şi poliţienesc, dar şi să sabotăm eforturile lor de a teroriza populaţia în numele unui război nedrept împotriva drogurilor".
Fă
