Clienţii din România ai băncilor cu capital grecesc nu au avut nicio reacţie negativă legată de problemele cu care se confruntă statul elen. Sursa: EVZ
Băncile greceşti reprezintă, în prezent, 17% din sistemul bancar românesc, iar problema Atenei poate deveni rapid problema Bucureştiului. Doar că nu pare să fie deloc aşa, cu excepţia influenţelor asupra ratei cursului valutar, pentru România criza grecească aproape că nu există, singurele semne că ceva se întâmplă fiind o linişte apăsătoare din zona băncilor şi câteva declaraţii preventorii din partea reprezentanţilor Băncii Naţionale a României (BNR), relatează revista "Capital" din această săptămână.
Decizia mai-marilor finanţelor europene de a amâna acordarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din ajutorul pe care instituţiile financiare internaţionale l-au oferit Greciei anul trecut a provocat o undă de şoc la nivel mondial. Fără aceşti bani, Grecia ar intra în default la jumătatea lunii iulie, nemafiind capabilă să-şi achite datoriile suverane.
Plan de reducere a deficitului bugetar
Liderii celor 27 de state europene au convenit cu oficialii eleni, la finele săptămânii trecute, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, ca Grecia să adopte un plan de reducere a deficitului bugetar, în valoare de 28,4 miliarde de euro, în perioada 2011-2014. Dacă planul va fi adoptat până la sfârşitul acestei luni, vor fi reluate negocierile pentru acordarea ajutorului financiar de la instituţiile financiare internaţionale.
Neformal, principalul subiect de pe agenda summitului este salvarea Greciei, vehiculându- se diverse scenarii, majoritatea cu un deznodământ pozitiv în sensul că, sub o formă sau alta, Atena va primi ajutor. Oricare ar fi decizia şi oricare ar fi evoluţiile, "lanţul contagiunii" de care vorbea Mario Draghi, preşedintele în aşteptare al Băncii Centra