”Bun venit în cea mai coruptă țară din Europa!”. Cu aceste cuvinte am fost întâmpinat de un trecător grec din Atena, pe care am avut proasta inspirație să-l întreb cum ajung într-un loc anume. După ce mi-a explicat cu gesturi largi, preț de vreo două minute că trebuie să fac la stânga, mă întreabă de unde sunt, după care îmi mărturisește zâmbind că am nimerit în ”cea mai coruptă țară din Europa: Grecia”. Nu mă pot abține și-l completez: ”După România!”...
Șoferul grec de taxi ne face semn cu mâna. Asta înseamnă că putem urca în luxoasa mașină, după ce am așteptat două-trei minute cuminți la rând, la ieșirea din aeroportul din Atena. Imediat cum urcăm, șoferul grec ne întreabă politicos ce mai facem și unde vrem să mergem. Urmează o cursă plăcută, de vreo 30 de minute, până la hotel, într-o mașină Mercedes care ar întoarce toate privirile pe Calea Dorobanți.
Șoferul e atent cu clienții lui: pornește aerul condiționat, ne întreabă dacă ne e frig sau cald, pune un CD cu muzică plăcută de ambianță, o dă mai încet când i se pare că sonorul ne-ar putea deranja și trage trapa mașinii când soarele invadează bolidul german. Ce ironie! Un grec face bani cu un produs nemțesc...
Frustrare ”a la grec”
Încet-încet intrăm în vorbă. După schimburile de amabilități de rigoare, îi pun întrebarea delicată: cum resimțiți criza? Șoferul îmi spune pe un ton resemnat că perspectivele din Grecia sunt extrem de sumbre, mai ales după ce șomajul a crescut (unul din patru greci ar fi șomer, susțin voci neautorizate), produsele s-au scumpit, iar cei mai mulți europeni au prins ură pe greci, din cauza cărora ar putea izbucni o nouă criză.
Cu ocazia asta, aflu că salariul mediu din Grecia e undeva la o mie de euro, dar chiria pentru un apartament cu două dormitoare e de aproximativ șase sute de euro.
În Grecia, frustrarea și sentimentul de inferi
