Până în 2020, UE speră ca 40% din adulţii între 30 şi 34 de ani să aibă studii superioare. Diplomele academice româneşti au din ce în ce mai puţină valoare în faţa angajatorilor. Mai importante sunt competenţele tinerilor şi abilităţile de viaţă.

Potrivit celor mai noi date, doar 16,8% din adulţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani deţineau în 2009 o diplomă de studii universitare. Noul mileniu a adus totuşi progrese semnificative pentru că în 2000 procentul era de numai 8,9%. Uniunea Europeană şi-a propus, prin Strategia Lisabona 2020, ca peste nouă ani de acum înainte procentajul licenţiaţilor europeni cu vârsta între 30 şi 34 de ani să crească la 40%.

Pe un alt segment de vârstă, între 25 şi 34 de ani, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 32% din adulţi aveau o diplomă de studii superioare, potrivit datelor strânse în 2008. În Statele Unite, ponderea persoanelor cu studii superioare era de 42%, iar în Coreea, Japonia, Canada şi Rusia, procentele trec de 55%,

Să ai facultate - presiune socială

În afară de munca pe care fiecare stat european în parte încearcă să o ducă pentru a îndeplini obiectivul european, în majoritatea ţărilor există o reală presiune socială „pentru a face facultatea". La noi, reminiscenţa logică a acestei presiuni este dată de anii dinaintea Revoluţiei, şi, implicit, de perioada comunistă, exWWplică sociologul Alfred Bulai, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. „Este o modă veche, până la urmă, al cărui efect vine şi dinainte de anii '90, când nu avea oricine facultate. Tinerii cred că cu cât stau mai mult în şcoală cu atât par mai bine pregătiţi în faţa angajatorilor.

Şi, până la urmă, orice fel de pregătire este mai bună decât niciuna." Bulai spune însă că acum, pe piaţa muncii nimeni nu mai caută diploma -