Agenţia spaniolă EFE face o comparaţie între situaţia României şi cea a Greciei, mirându-se că, deşi reformele Guvernului României au fost mai dure decât cele ale Greciei, cei care se revoltă sunt elenii, în timp ce românii stau liniştiţi în case.

În timp ce străzile din Atena ard şi Europa aşteaptă ca Parlamentul grec să ajute UE să-i ajute pe greci, Bucureştiul trăieşte o altă vară liniştită, fără proteste pe străzi, în ciuda faptului că guvernul a aplicat cele mai dure reforme care se cunosc, scrie agenţia spaniolă de ştiri EFE, într-un reportaj intitulat "Resemnarea românilor în faţa tăierilor, cealaltă faţă a monedei greceşti".

Calmul bulevardelor din capitala României abia dacă a fost tulburat în ultimii doi ani, în care Guvernul a aplicat cele mai drastice reduceri şi tăieri din Europa pentru a-şi îndeplini angajamentele faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a evita colapsul ţării.

În primăvara anului 2009, preşedintele român Traian Băsescu a anunţat contractarea unui credit internaţional de la FMI, Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), în valoare de 20 de miliarde de euro. Împrumutul, cu durata de doi ani, a fost calificat de preşedintele României ca o "centură de siguuranţă" în faţa unei posibile "deteriorări rapide" a economiei.

"Centura de siguranţă care i-a obligat pe români să strângă cureaua"

Dar centura de siguranţă a obligat poporul român să strângă cureaua pentru a îndeplini condiţiile de austeritate bugeteară ale FMI, pentru a corecta excesele din perioadele precedente şi a evita falimentul Statului. Angajându-se să menţină deficitul public sub 6,8% în 2010, Băsescu a anunţat în mai, anul trecut, durele măsuri pentru a îndeplini acest angajament.

Într-o ţară în care pensia minimă nu ajunge la 100 de euro, pensiile trebuiau tăiate cu 15%, în timp ce anul trecut în Grecia pensia medie a fost redusă d