Falimentul Greciei ar putea avea consecinţe mai mari decât căderea băncii americane Lehman Brothers, care a precipitat criza financiară mondială, a declarat Juergen Stark, economistul şef al BCE, citat de Reuters. Scenariu pare apocalipic. Falimentul Greciei poate atarge căderea băncilor elene şi a instituţiilor care au finanţat statul grec, probleme în alte ţări precum Portugalia, Spania, Irlanda, destrămarea zonei euro, prăbuşirea monedei europene. Cine s-ar putea încumeta să apese acum pe buton şi să deconecteze Grecia de la aparate ?

Martin Feldstein, profesor de economie la Harvard, spune că Grecia va intra în incapcatitate de plată în cele din urmă, însă momentan "politicienii încearcă să amâne inevitabilul punând banii publici unde banii privaţi nu mai vor să meargă, pentru că asta le permite creditorilor să menţină ficţiunea că valoarea de contabilitate a bondurilor greceşti pe care le deţin nu trebuie redusă".

Grecii au cheltuit peste măsură, nu şi-au plătit taxele şi au măsluit statisticile, iar acum au ajuns sub lumina reflectoarelor într-o ipostază nedorită: aceea de faliţi. Bailout-ul din mai 2010 de 110 miliarde de euro nu a fost suficient pentru a pune ţara pe picioare. Programele de austeritate au ţinut ţara în recesiune dar nu au reuşit să convingă pe nimeni. Datoria publică va ajunge la 160% din PIB în acest an şi nimeni nu ştie de unde vor fi daţi banii înapoi. Dobânzile la obligaţiunile greceşti tot ating noi recorduri, la fel şi costurile cu asigurarea împotriva riscului de default (CDS).

Statul elen are din nou nevoie de banii contribuabililor nemţi, francezi sau englezi pentru a sta deasupra liniei de plutire. Însă politicienii europeni întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi în a convinge contribuabili proprii că trebuie să susţină statul elen. Povara datoriei Greciei va fi resimţită de fiecare contribuab